Tu cum ieși din casă, aranjată sau nu?

Am petrecut mult timp în casă în ultimii ani și fiecare ieșire din aria cartierului este egală cu o ieșire în oraș, cel puțin pentru mine! :) Fie că merg să cumpăr pâine sau dau o tură până la farmacie, mă pregătesc ca și când aș ieși la un film, la o cafea cu fetele sau pur și simplu la o plimbare! Îți sună cunoscut?

So, până să fiu gata, simt nevoia să mă aranjez și să mă machiez pentru că așa am fost obișnuită, tenul meu cel minunat (NOT) m-a făcut să am această rutină și nu pot altfel.

În timpul săptămânii când ies doar eu cu Caroline e foarte simplu, pentru că ei îi place să mă privească cum mă pregătesc, dar în weekend-uri când mergem în parc, spre disperarea soțului, care mă așteaptă de cele mai multe ori la mașină cu copiii, se întâmplă fix același lucru. Nu știu ce îl deranjează mai tare, că-i zic că vin imediat și imediatul pentru el înseamnă mult sau că nu pot coborî în același timp cu el. :D Ceea ce nu știe este că eu chiar mă grăbesc! Really! Am tot timpul aceeași problemă la bluze că trebuie să fie cu nasturi, capse sau să fie decoltată, pentru a o putea alăpta pe domniță oricând și oriunde, moment în care mă lovesc mereu de faptul că vreau o bluză anume, care se întâmplă să fie la spălat… și se prelungește un pic momentul cu îmbrăcatul. La capitolul make up, nu durează mai mult de 5′ (max), cremă, fond de ten, o linie fină de tuș, un pic de blush în obraji și apoi balsamul de buze sau rujul, în funcție de locul în care mergem. În plus, eu sunt cea care îmbracă copiii, care pregătește ruucsacul cu schimburi, care pune apă în cănuță, care face refill-ul la scutece, deci să aștepte, nu? :))) Trebuie să recunosc că și el în toată perioada asta strânge la bucătărie, bagă vasele la spălat și lasă ordine și disciplină în urma lui. Admit că am un soț de nota 30 la capitolul ordine și nu mă plâng, decât uneori când mă bate la cap să fac una sau alta!